NOTĂ ASUPRA AGRICULTURII ÎN ROMÂNIA
Agricultura a contribuit în mod semnificativ la creşterea economică românească de la sfârşitul regimului socialist. În cursul anilor ’90 sectorul agricol a contribuit cu circa 20% la formarea PIB-ului. Astăzi agricultura (împreună cu agro-industria) constituie circa 13-14% din PIB şi oferă de lucru la peste o treime din forţa de muncă.
Aproape jumătate din populaţia română trăieşte în zonele rurale. România dispune de un teritoriu agricol de 15 milioane de hectare, din care două treimi arabil. Agricultura are deci potenţialităţi expansive remarcabile, mai ales din punct de vedere al exploatării comerciale a numeroase producţii agricole tipice ale zonelor temperate şi al creşterii animalelor. Totuşi sectorul agricol este şi astăzi într-o stare de delăsare, cauzată mai ales de moştenirea socialistă şi de dificultăţile întâlnite în aplicarea politicilor de tranziţie.
În timp ce Guvernul român a adoptat unele politici de susţinere valoroase, cum ar fi reforma agrară şi liberalizarea schimburilor, rămân dificultăţi în planul de dezvoltare al IMM-urilor la 10 ani de la renunţarea la sistemul socialist şi posibilităţile de angajamente adecvate sunt încă limitate cu duritate în zonele rurale. În timpul anilor ’90 reforma agrară a determinat dizolvarea a 5.000 de ferme colectivizate şi a retrocedat pământul proprietarilor iniţiali. Asta a dus la constituirea a circa 4 milioane de mici ferme agricole private.
Un sector promiţător de mici cultivatori direcţi s-a dezvoltat oricum în ultimii ani: el trebuie totuşi să lupte împotriva unei serii grele de dificultăţi cum ar fi colapsul sistemului agro-industrial de stat cu consecinţa dispariţiei canalelor tradiţionale de reuşită a producţiei agricole, lipsa de experienţă în gestionarea fermei private şi distrugerea proprietăţilor (media fermelor agricole este astăzi în România de 2,3 hectare împărţite în 4/5 loturi de teren).
Deteriorarea reţelelor de irigaţii şi incapacitatea în gestionarea acestora reprezintă un element de criticat în dezvoltarea sectorului privat. Irigaţia este vitală mai ales în zonele semi-aride ale regiunilor sudice şi estice ale ţării şi pentru culturile de porumb, zarzavat, sfeclă de zahăr, seminţe de floarea-soarelui (a căror mare producător este România) şi cartofi.
Sistemul de drenaj al apelor este şi el important în România din cauza câmpiilor aluvionare de-a lungul Dunării, care riscă să fie inundate în timpul revărsării fluviului primăvara. Regimul socialist a construit reţele de irigaţii şi de drenaj care acopereau aproximativ 3 milioane de hectare (30% din terenurile cultivabile), la valoarea actuală de aproximativ 10 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestor reţele este dezvoltată totuşi în anii ’60 şi ’70, când irigaţia era planificată centralizat şi consideraţiile economicităţii şi protecţiei mediului erau adesea ignorate. Odată cu căderea comunismului în 1989 politica centralizată a irigaţiei a fost abandonată, reţelele nu au fost întreţinute corespunzător şi în curând au devenit inutilizabile.
În timpul ultimilor 3 ani – în ciuda apariţiei subvenţiilor pentru irigaţii (de la 20 la 40 de milioane de dolari anual) numai 300.000-500.000 de hectare au fost irigate (între 10 şi 16% din zona acoperită de structuri de irigaţii în ţară). În ciuda faptului că multe reţele de irigaţii au devenit inutilizabile, o parte din acest patrimoniu încă rămâne şi va putea fi folosit atunci când sectorul agricol va creşte din nou în ritm adecvat.
În ciuda dificultăţilor de natură structurală ce caracterizează sectorul agricol, în cursul anului 2004 producţia a înregistrat o creştere simţitoare şi agricultura românească a contribuit în mod hotărâtor la creşterea impetuoasă a PIB-ului în cursul anului. Şi întreprinzătorii italieni arată un interes crescând faţă de sectorul agricol, achiziţionând sau închiriind loturi largi pentru cultivări sau creşteri de animale. Mai ales în judeţele din nord-vestul României (Banat) întreprinzătorii noştri agricoli au fost atraşi şi de costul scăzut al fondurilor agricole şi s-au îndreptat mai ales către producţia de cereale sau viticolă. Prezenţa lor este în continuă creştere (se estimează că aproximativ 200.000 de hectare de pământ au fost cumpărate de italieni în toată ţara) şi se asistă deja la o saturaţie a ofertei şi în consecinţă la creşterea preţurilor fondurilor. Alte zone ale ţării unde se concentrează interesul întreprinzătorilor noştri agricoli sunt regiunile de câmpie de-a lungul Dunării, Dobrogea, Moldova românească.
Agricultura biologică în România.
Conceptul de produs alimentar ecologic (biologic) a fost introdus prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2000, publicată în Monitorul Oficial nr.172 din 21 aprilie 2000. Normele Metodologice de aplicare a acestei dispoziţii au fost publicate prin Hotărârea de Guvern nr.917 din 13.09.2001 în Monitorul Oficial nr. 640 din 12.10.2001.
Normele de mai sus trasează cadrul legislativ pentru producţia de produse agro-alimentare biologice, indicând drept organism de autorizare competent Autoritatea Naţională a produselor Ecologice a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale local.
Din informaţiile oferite de respectiva autoritate reiese că în prezent sunt autorizate 58 de societăţi care produc sau importă produse biologice (cum ar fi: cereale exportate cu predilecţie pentru producţia de hrană pentru păsări, fructe/legume, miere produse cu predilecţie pentru piaţa internă, produse lactate).
Producţia biologică de fructe/legume, în special, este realizată mai ales de micii întreprinzătorii.
În România există o asociaţie de specialitate care reuneşte întreprinzătorii agricoli biologici:
Asociaţia Bioagricultorilor din România "Bioterra"
Str.Principală nr.376, 407281 Lunca de Sus, jud.Cluj
Tel: 0264/266606
Fax: 0264/266709
E-mail: bioterra@internet.ro
Punct de contact: Dl. Albert Imre – director executiv (mobil: 0744/970341)
Pentru produsele lactate, în schimb, una din societăţile producătoare româneşti este:
DORNA LACTATE SA
Str.Transilvaniei nr.40, 5975 Vatra Dornei, jud. Suceava
Tel: 0230/375121– 375122
Fax: 0230/375512
E-mail: contact@ladorna.ro
Preşedinte:Jean Valvis
Punct de contact: Dl. Cornel Popa – director (sediul din Bucureşti; tel: 021/2111415, fax: 021/2111416,
E-mail: cornel.popa@ladorna.ro
Note legale
|
credits | F.A.Q.